__________________________________
First of all, vreau sa-mi cer iertare pentru ca nu am mai postat vreo doua saptamani. Voi incerca sa postez cat mai des,doar ca nu mereu am inspiratie sau timp . Motivul pentru care nu am pus capitol nou in ultimul timp : am avut niste probleme oribile de sanantate. Sunt Ok, don't worry . De azi incolo voi posta cum pot si sper sa nu imi pierd prea multi cititori din cauza asta . So , cya !
________________________________
DUPA UN AN DE CASATORIE
Nimic nu mai conteaza pentru mine in acest moment. Singura tinta din viata mea , singurul scop, e fericirea. A mea si a celor din jurul meu. Poate sa apara si din cer, nu va ramane el cel mai important lucru din viata mea . Imi spun zilnic ca am trecut peste el, si da ,intr-un fel, e adevarat. El nu mai reprezinta nimic pentru mine.Imi continui viata cu capul in sus, sustinandu-mi strict propriile sentimente, incercand sa le ascund pe cele care nu ar trebui auzite sau vazute. Viata mea ar trebui sa fie una dintre cele mai frumoase . Spre fericirea parintilor mei , pot spune ca am primit cele mai bune lucruri in viata. Niall e cel mai bun sot pe care mi l-as fi putut dori vreodata. E grijuliu, iubitor...si e intotdeauna acolo pentru mine cand am nevoie de el. Si el stie. Stie ca intotdeauna voi avea "o chestie" pentru Zayn. Si chiar daca stie, incearca sa depaseaza acel moment si sa ma faca sa trec peste acel lucru. Incearca sa ma faca sa cred ca el e cel mai bun lucru care mi s-ar fi putut intampla.
In ciuda acestor aspecte, impreuna, avem un singur defect. De cateva luni am descoperit ca nu putem avea copii. A fost cea mai dureroasa veste pe care am primit-o vreodata. Dupa ce am auzit asta, am decis impreuna sa mergem la un control medical . Rezultatele mele au iesit bune, zicand ca am sanse sa nasc un copil perfect sanatos , doar ca nu cu el....Nici imagina nu-mi pot ce a fost in sufletul lui auzind aceste lucruri. Am incercat sa il linistesc, sa ii spun ca cu timpul nu va mai fi la fel si ca vom putea avea un copil. Impreuna.
Dupa acea zi, nu l-am mai vazut timp de trei zile. In momentul in care a aflat ca nu va putea da viata cuiva, fata lui s-a intunecat, iar ochii lui s-au umezit intr-o fractiune de secunda. Nici acum nu stiu unde a fost acele trei zile sau ce a facut....stiu doar ca a venit inapoi prefacandu-se ca e bine si ca nici nu s-a intamplat nimic. Probabil avea nevoie doar de niste timp sa se poata refugia, sa isi revina, sa poata inghiti aceasta veste fara sa doara prea tare.
Nu am mai vorbit depre asta de cateva saptamani. Am incercat sa ii spun ca putem astepta, ca nu trebuie sa se simta vinovat pentru asta.Dar de oricate ori i-as zice asta sunt sigura ca el va simti acelasi lucru.
Intru in garderoba, si incep sa ma imbrac pentru viitorul control ,care va avea loc peste o ora. Niall e jos, asteptandu-ma. Medicul ne-a promis ca va incerca sa gaseasca un tratament pentru el si ca in scurt timp vom reusi. Gasesc o rochie simpla, crem si niste sandale cu platfoma negre pe care le imbrac fara sa stau pe ganduri. Ma asez in fata oglinzii si imi prind parul sus, dupa care cobor scarile. Niall ma astepta pregatit in fata usii,uitandu-se lung la mine. Ma indrept spre el si il sarut scurt, dupa care ii iau fata in maini intrebandu-l:
-Esti sigur?
-Foarte sigur.*zise el zambindu-mi,dupa care ma saruta pe frunte ,luandu-ma in brate*
Ajunsi in fata spitalului ,acesta se repede spre portiera mea, deschizand-o . Imi i-a mana in a lui ,tinand-o strans. Ii zambesc increzator si pornim impreuna spre cabinetul medicului.
Acesta ne face semn sa luam loc si incepe sa sa vorbeasca, pastrandu-si zambetul intact:
-Am o veste proasta pentru voi. Am incercat sa gasesc tot felul de solutii de a rezolva problema lui Niall , dar am recurs la acelasi rezultat. Nu se poate rezolva. Am vorbit si cu alti colegi despre problema voastra si au avut aceasi parere. Singura solutie este sa ii facem lui Lexie un implant....sa aveti un copil care sa fie doar al ei, dar sa il cresteti impreuna. Asta ramane la alegerea voastra.
-Desigur ca vrem .* zise Niall fara sa treaca o secunda*
M-am uitat urat la el , dupa care am zis:
-Ne mai gandim si vom reveni cu un raspuns.
M-am ridicat de pe scaun ,dupa care Niall ma urmat pe hol. Am iesit din cabinet, iar el a pornit inainte. M-am grabit dupa el , dupa care l-am prins pe mana si l-am intors. Avea ochii inundati in lacrimi . Uitandu-se la mine a zis:
-Va fi bine. Vreau sa o facem .Daca nu pot eu , macar al tau sa fie .Promit ca ma voi comporta cu el ca si cum ar fi si al meu.
-Nu stiu ce sa zic....sti ca mai putem astepta, nu ?
-Dar nu vreau sa o facem . Stiu cat de mult iti doresti .
Ma lua in brate ,neasteptand sa zic nimic. Mi-am lipit capul de pieptul lui pret de cateva secunde si parca toata durerea dinauntrul lui radia. Puteam sa simt pe pielea mea cat de mult il apasa acest gand.
Imi doresc foarte mult sa am un copil ,dar vrea sa fie cu persoana pe care o iubesc, sau cel putin cea cu care sunt casatorita. Cu totii stim ca nu Niall e cel cu care imi doresc sa fiu in acest moment, dar nu pot strica ceea ce a fost intre noi doar din cauza dorintelor mele neplauzibile. Nu voi putea avea un copil cu Zayn , cu siguranta, iar cu Niall nici atat. E singura solutie. Vreau sa vad ca isi doreste cu adevarat si o voi face.
Au trecut cateva zile de atunci, iar el continua sa imi zica sa o facem. Poate va fi alegerea corecta. Vroiam sa vad daca isi doreste cu adevarat, daca insista sa o fac.....astept de prea mult timp sa am un copil,dar vreau sa si-o doreasca si el.
Am iesit in spatele casei, unde aveam o gradina de flori destul de mare. El statea pe balansoarul de langa veranda. M-am dus spre el si m-am asezat langa el,razamandu-mi capul de umarul lui. Am ramas asa pret de cateva minute fara sa zicem nimic, dupa care acesta rupsese linistea zicand:
- Vreau sa facem acest implant. Stiu ca esti pregatita pentru el. Chiar imi doresc sa avem o familie.
Mi-am ridicat capul si m-am uitat la el sa ma asigur ca nu o zice doar sa ma simt eu mai bine.
-Esti sigur?
-Foarte sigur. *zise el zambindu-mi,dupa care imi saruta fruntea" Vreau ca maine sa mergem la medic.
-Okay...dar sper sa nu iti para rau ca o facem
-Te asigur ca nu voi regreta niciodata.
A DOUA ZI
Medicul se uita la noi ciudat pret de cateva secunde dupa care intreba:
-Sunteti siguri ca vreti ca tatal biologic al copilului sa ramana anonimi.
Ne-am uitat unul la celalalt dupa care am zis deodata
-DA!
-Bine,va rog sa va pregatiti de operatie,va avea loc cat de curand!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu