Razele soarelui bateau puternic prin fereastra, ajungand la ea. Cand una dintre ele i-au atins fata ,aceasta isi deschise intinstiv ochii. Se ridicase ,lasandu-se cu spatele pe peretele de langa pat. Ceea ce s-a intamplat aseara era pe bune sau doar un vis? Tot ce stia e ca a fost frumos...era ceea ce intotdeauna si-ar fi dorit, chiar daca poate el nu e persoana potrivita pentru asta.Si daca a facut o greseala ca a iesit aseara cu el, e o greseala pe care nu rem cum sa o regret. E o greseala pe care deja o iubeste.
Se ridica din pat amortita si intra in baie. Intra in dus rapid, se spala pe dinti si incepe sa se pregateasca de scoala. Avea noroc ca scoala incepea la ora 10 si avea timp sa se pregateasca si sa se trezeasca. Imbraca vesnica uniforma, de care cu totii s-au saturat . Era formata dintr-o fusta neagra,o camasa alba simpla ,cravata si un pulover -pentru momentele friguroase- .Lexie umbla la aceasta scoala privata de ani de zile, fiind una dintre tocilarele scolii, incercand sa pastreze reputatia familiei ei. Facea parte din una dintre cele mai respectate si instarite familii din oras, tatal ei fiind medic . Acesta era unul dintre motivele pentru care nu se putea intalnii cu Zayn . Din cate observa ea, Zayn era o persoana simpla, din comportamentul si reactiile lui probabil nu e genul de baiat rasfatat si plin de bani. Dar asta pe ea nu o deranja nici o secunda. Pe ea nu o deranja, dar pe mama ei cu siguranta. De acea vroia sa stie despre intamplarile de aseara doar ea si el. Nimeni nu trebuia sa afle de Zayn , pentru ca avea sa iasa urat din partea mamei ei.
Ajunse in fata scolii, amandoua coborara din masina, sarutand-o pe mama lor pe obraz. Ellie mersese inainte in timp ce ea se oprise pe fantana arteziana din fata scolii sa isi aranjeze unele carti, care deabia si le aruncase in geanta. Scoala era un lucru care nu conta pentru ea in momentul de fata. Se simtea se parca statea la marginea unei prapastii, in care vroia sa sara, doar ca stia ca avea de suferit daca o facea. Probabil el nici nu o placea, si era doar imaginatia ei . Nevand prea multi prieteni baieti si nefiind prea familiara cu termenul de "baiat-prieten" era ciudat pentru ea sa se comporte in jurul lui. Probabil nici nu il va mai vedea vreodata, poate e genul de baiat care a incercat sa faca "ceva" cu ea, dupa care a disparut. Lexie incerca sa isi scoata toate aceste ganduri din minte. Isi lasa capul in jos, sprijinindu-l in maini. Ofta adanc ,dupa care se ridica de pe bordura fantanii arteziene si porni spre intrarea scolii. Nimeni nu mai era in preajma, deja probabil se sunase deja.
Isi lua geanta inapoi pe umar si urca scarile. Brusc, auzi o voce in spatele ei ,strigand de la distanta mai mare:
-Hei tu !
Simtea ca ea era acel "tu" si se intoarse rapid.
-Da, tu ! *continua acesta*
Auzindu-i vocea ,si-a indreptat privirea spre el. Vazandu-l ,inima ea a inceput sa pulsese din ce in ce mai tare, probabil si rosise al naibii de tare, ca de obicei ,doar ca nu observase. Zambindu-i i-a raspuns:
-Doar nu ti-ai facut rost de haine?
-Ha ha, *zise el,dandu-si ochii peste cap *Hai sa nu mai radem de momentul ala o eternitate.
-Si, ce cauti aici ,atat de devreme,totusi?
-Pe tine.
-Nu, ma refeream pe bune. E 10 dimineata si am scoala, probabil ca prima ora a si inceput ,asa ca ma grabesc. Zi rapid.
-Vreau sa vi undeva cu mine.
-Cu tine? In nici un caz! Vrei sa ajungem din nou dezbracati in mijlocul pustietatii? Si in plus, nu pot acum , nu vreau sa intarziu la ore.
-Okay, inteleg. Atunci ,macar dupa ore? Te rog ! *puppy eyes*
-Daca nu esti aici la 3 fix nu merg nicaieri.
-Nu voi intarzia, promit .
Urca scarile din nou in fuga, intorcandu-se pentru ultima data sa il vada.Nu intelegea de ce se agata atata de mult de ea. De ce incearca...Adica,el chiar arata bine, chiar daca la prima vedere pare un nesimtit ,intr-un final iti dai seama ca e un baiat bun. Dar de ce ea? Ea nu era atat de stralucita de frumoasa.Ar fi putut sa isi gaseasca o fata se 100 de ori mai frumoasa decat ea, dar el considera ca era perfecta.
Abia astepta sa se termine orele ,sa il poata vedea din nou, numara minutele pana sa se sune sa poata iesi din clasa.Alerga spre usa de iesire, cautandu-l cu privirea. El statea in acelasi loc ca si inainte, razamat de motocicleta lui, zambind larg.
"Okay, deci trebuie sa te prefaci ca esti indiferenta, ca nu-ti prea pasa de el, ca mergi la intalnirea asta doar ca sa scapi de el . Ce naiba vorbesc aici , e singurul baiat care m-a bagat inseama de atata timp si arata ca naiba de bine,trebuie sa profit de ocazie, dar nu vreau totusi sa para ca sunt prea disperata, pentru ca nu sunt. Oh ,nu conteaza, o voi face ca sa-mi multumesc ambele parti .-si cea doritoare sa mearga la intalnire cu el si cea care incearca sa il ignore pentru felul in care m-a intampinat" .
Pornesc spre el, incercand sa nu ma holbez la el, dar ma fascina felul lui de a se uita la mine si nu ma puteam abtine sa nu o fac. Imi zambea intr-o fericire maxima, iar eu incercam sa ii bag privirea de "sarcasm" si nu stiu daca imi reusea cu adevarat, dar macar am incercat. Ajungand fata in fata cu el , ii zic:
-Sper ca de data asta respectam regulile,chiar voi inventa una noua.
-Sigur. Deja le-am si uitat, care mai exact erau?
-1.Nu te dezbraci 2.Ajungem la timp acasa-doar ca azi nu e cazul-. Si cea noua: Vreau sa imi promiti ca vom ramane doar prieteni.
-Daca tu asa vrei, sigur . Si sa nu crezi ca am uitat de Scrabble.
-Oh, shit. Speram ca macar azi sa jucam
El ii zambise dupa care ii facu semn sa se urce. Isi infasura mainile in jurul lui, lasandu-si capul pe umarul lui. Ii era frica ca se va obisnui cu asta. La un moment dat cu siguranta ii va fi dor sa ii auda bataile inimi in fiecare secunda. Drumul era destul de lung, asa ca am avut destul timp sa savurez asta.
Pe o parte a drumului era marea ,iar pe cealalta muntele. Intotdeauna am considerat orasul lui nostru unul minunat ca si peisaj .Brusc, am intrat intr-o padure, care avea o carare mica. Dupa ce am mers cam 5 minute,am dat de o casa,daca o poti numi asa. Era facuta doar fundatia si niste lemne ridica pedeasupra. Nici macar acoperisul sau peretii nu erau inca ridicati. A oprit langa ea ,dandu-se jos. El a intrat " inauntru " ,iar eu l-am urmat fara sa zic nimic . De ce m-a adus aici ? Sa-mi arate o casa construita pe jumatate in mijlocul pustietatii?
- Nu sti multe despre mine, chiar daca as vrea sa o faci . *zise el pierzandu-si zambetul * . Aici avea bunicul meu o casa, construita mai demult, in acelasi loc.Inainte sa moara i-am promis ca o voi reface si ca va fi ca si inainte.Una dintre marile lui pasiuni erau caii. Vezi, acolo , in departare *indica cu degetul un loc,departe* . Acolo e fosta lui herghelie. Daca o poti numi asa, adica au mai ramas doar doi cai din zecile avute.
Nu zicea nimic pentru ca nu stia cum sa reactioneze. Intotdeauna l-a vazut pe Zayn ca si o persoana caruia nu prea ii pasa de cei din jur. I-a demonstrat asta in momentul in care erau in mare si a intrebat-o daca vor sa faca "ceva" ,ce sa ramana intre ei. Acesta era unul dintre motivele pentru care a impus regula numarul 4: "sa ramana doar prieteni" . De fapt, si-a promis ei insusi ca asa vor ramane. Se pare ca Zayn nu e egoist si nepasator cu toate persoanele, exista si unele care conteaza pentru el . In adancul ei de fapt, spera sa devina una dintre acele persoane.
-Haide . *zise el*
O prinde de mana si incepe sa alerge spre herghelie cu ea. Ajungi acolo , el s-a urcat pe unul dintre cai , dupa care ii spune:
-Poti sa il alegi pe celalalt.
-Nu mai zi ! Imi dai chiar aceasta oportunitate minunata de a cadea direct in cap, cat de dragut. *zise ea sarcastic, ironic*
-Nu ai cum sa cazi in cap, macar incearca,nu e mare lucru.
-Mi-e frica, nici nu ma gandesc sa fac asa ceva.
-Esti o lasa.
Auzind aceste cuvinte, se grabi sa prinda calul de ham , dupa care pasi pe locul unde trebuia sa isi puna piciorul si sa isi dea avant sa se poata ridica pe cal. Tinandu-se de cal cu ambele maini, sarind de vreo 3-4 ori cu piciorul care inca ii atingea pamantul. El radea in hohote de ea, auzind asta, Lexie se intoarse strambandu-se la el. Zayn isi acoperi gura cu palma, incercand sa se abtina cat de bine putea, dar era greu sa o vada chinuindu-se atat de mult sa se urce pe un cal. Dupa a cincea incercare, ajunsese insfarsit pe cal . Se uita la el multumita de ea insusi, iar acesta ii zise:
-Eram sigur ca vei reusi .*dupa care izbucnise din nou in ras*.
-Glumesti ,nu ?! Mi-ar fi iesit din prima,doar na...calul e prea mare pentru mine si probabil el era devina.
-Desigur . *zise el zambind *
Zayn se plimba de ici-colo cu calul, iar ea statea doar intr-un loc, fiindu-i frica sa il miste, dar de fapt ,nici nu stia sa il faca sa mearga. "Oh , hai lauda-te ca tu esti capabil sa calaresti un amarat de cal , sunt sigura ca si eu pot, doar nu e momentul potrivit " -isi zise ea, lovind din greseala calul cu piciorul in burta. Acesta a inceput sa alerge nebuneste cu ea. Lexie incerca sa se tina cat mai bine de el ,urland incontinuu. Era al naibii de speriata si oricat de mult incerca sa nu arate asta, nu se putea abtine. Lasand-o cateva secunde sa mearga asa,Zayn zambi in urma ei dupa care pornise dupa ea. Il striga pe cal pe nume, dupa care acesta se oprise. Ea isi puse mana la inima, simtit ca mai are putin si iese din cutia toracica. Sari rapid jos de pe cal si porni spre casa grabita.
*PERSPECTIVA LUI LEXIE *
Tremuram de frica, niciodata nu am facut asa ceva. Il simt ca ma prinde de brat, dupa care ma intreaba:
-Esti ok ?
-Sunt ok,*zic eu oftand, apoi zambind *
Am pornit inapoi spre casa. Dupa cateva momente, am inceput amandoi sa radem de moment, uitandu-ne unul la celalalt.
Un picur de ploaie se izbi de pielea mea goala.
Dupa care mai urma unul...
Si inca unul.
Si brusc, parca cerul se rupea in doua. Cea mai mare ploaie torentiala pe care am vazut-o vreodata pornise acum , cand nu aveam unde sa ne adapostim. Am fugit "in casa" ,si ajunsi acolo ne-am dat seama ca de fapt sunt doar niste lemne si nu exista acoperis. Zayn s-a razamat de un lemn , uitandu-se la mine ,oprindu-se brusc in ras . Se uita direct la mine, cu ochii lui stralucitori . Din parul lui picura apa, fiind amandoi uzi din cap pana in picioare.Isi lipeste fruntea de a mea, inchizand ochii. Ii simt respiratia calda pe pielea mea rece. El inchide ochii, iar eu il urmez. Imi apropii buzele de ale lui si simt ca magia exista cu adevarat. Primesc din partea inimii o atractie puternica fata de el ,inima mea incepe sa bata mai tare ca niciodata.Traiesc momentul cum nu l-am trait niciodata.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu